my letter to Bosnia

“trebuie să poţi întotdeauna să te întorci înapoi din poezie. mă dăscăleşti.(sunt teafără acum, cu mâinile înnodate strâns la spate, cu semnul întrebării în gură). te salut.” poeme noi in revista Luceafarul   

pentru mine orice călătorie în Germania e o internare. cred că nu am mai suferit atât de la operaţia la picior, în spitalul din Offenburg de acum 10 ani. dar atunci mi-au făcut anestezie generală şi exista mereu o asistentă blondă care să îmi palpeze venele şi să îmi ia temperatura, dar acum nu văd […]

  La Sarajevo vara începe întotdeauna cu câteva focuri de revolver. Lângă tine o femeie îşi roade unghiile şi pe faţa ei, ca un cartof proaspăt scos din pământ, ura e mai puternică decât frica. Ţi se arată strada pe unde a venit princip, locul în care a fost găsită de un copil (după aproape […]

Se iubeau,dar nu pentru că se vedeau rar- aşa cum s-a consemnat mai târziu.Se iubeau pentru că aveau aceeaşi frică …şi aceeaşi cruzime.Făceau lungi plimbări prin cartierele vechişi îşi înscenau unul altuia viitorulpraf şi pulbere,praf…

  Doamne, de m-as putea odihni într-un sanatoriu de munte, printre pastile roz si albastre, un sanatoriu cu miros puternic de brad si covoare moi, cu doamne cochete si nevrozate de conflicte placute, mici, conjugale. De-as avea si eu o trauma ca pojarul, o rapaiala de ploaie de vara, o nevroza ca o matase, dupa […]

noaptea când a plecat svidrigailov   E noaptea aceea când marea seamănă cu o baltă de păcură, iar la telefonul tău îmi răspunde o voce străină. Acum cineva te iubește grăbit și mecanic ca un bărbat care tocmai își spală șosetele. Nu, el n-a vrut să afle gustul sexului tău și nici nu ți-a desfăcut […]