După aproape patru săptămâni de delicii literare şi evenimente pentru toate gusturile şi vârstele, Festivalul româno-britanic ROMANIA ROCKS, unul dintre cele mai importante evenimente literare ale anului 2020 şi o premieră absolută pentru lumea cărții, se apropie de final.

Ultimul eveniment literar al programului, transmis în direct pe paginile de Facebook ale Institutului Cultural Român din Londra şi European Literature Network UK, va avea loc joi,12 noiembrie, începând cu ora 13.00. Cu acest prilej, câțiva dintre cei mai originali scriitori români ai momentului, aparținând unor generații şi zone geografice diferite – unii dintre aceștia locuind în alte țări europene şi chiar peste ocean -, vor lua parte la un maraton de lectură organizat prin intermediul platformei Zoom și intitulat 1-2-3-4 O’Clock Rock!

Poezia, proza și dramaturgia românească vor ajunge, astfel, în casele publicului cititor din întreaga lume, prin intermediul lecturilor oferite în limbile română și engleză. Moderat de curatoarele festivalului, Rosie Goldsmith și Gabriela Mocan, evenimentul îi are ca protagoniști pe scriitorii Ilinca Bernea, Gabriel Bota, Dan Coman, Denisa Comănescu, Tudor Creţu,Andrei Dósa,Robert Gabriel Elekes, Ioan Es Pop, Horia Gârbea, Sorin Gherguț, Mugur Grosu, Ioana Ieronim, Doina Ioanid, Marin Mălaicu-Hondrari, Traian Pop Traian, Doina Ruşti, Bogdan Suceavă, Flavia Teoc, Tatiana Țîbuleac, Răzvan Ţupa, Mihail Vakulovski, Miruna Vlada și Gelu Vlașin. Festivalul se va încheia, pe 13 noiembrie, cu un concert susținut de Ionuț Ruscior (solist al trupei Publika) și invitații săi.

Magda Stroe, coordonatorul activității ICR Londra: „În Anglia, suntem din nou într-o perioadă în care oamenii sunt rugați să stea acasă. Speranțele pentru fortificarea moralului națiunii se îndreaptă natural către regină și scriitorii români. Dar să expunem populația ore în șir la literatură de calitate? În trecut, astfel de experimente au adus mutații inexplicabile. Îndemnăm la responsabilitate joi între orele 1 și 4, altfel riscăm ca la 5 să fie soare și să bem cafea.”

Cite;te materialul integral în Observatorul Cultural: https://www.observatorcultural.ro/stire/un-maraton-de-lectura-aduce-festivalul-romania-rocks-la-finish/

Miruna Vlada, una din inițiatoarele anchetei Cui i-e frică de Corectitudinea Politică? O anchetă despre mediul literar românesc,  a scris Contagiune periculoasă  – Corectitudinea politică și exploatarea divizării sociale în România ante- și post-COVID. Textul urmează să apară și în volumul colectiv Caiete Documentare 5 “Calitatea vieții” (Ed. Club România, septembrie 2020).

Contagiune periculoasă  – Corectitudinea politică și exploatarea divizării sociale în România ante- și post-COVID

“Limbajul corect politic este premisa pentru o lume fără discriminare”.

 Anatol Stefanowitsch

“Corectitudinea politică e, de fapt, o negare a realității”.

 Pascal Bruckner

În volumul “Lumea în 2020 – o schiță a viitorului global prezentată de Consiliul Național de Informații al SUA”^[1], publicat acum mai bine de un deceniu – printre predicțiile făcute privind fenomenele caracteristice actualității apar menționate și: ascensiunea naționalismului și tendința către populism, politica identitară – bazată pe convingeri religioase și pe afilieri etnice ca reacție la globalizarea agresivă, ce creează o ruptură evidentă între elitele transnaționale și publicul devenit tot mai ‘patriot’. Ei bine, viitorul e deja aici. Una din sursele acestei evoluții pe care o putem ușor recunoaște ca o descriere fidelă a zilelor noastre ar fi anii ’90 marcați de deconstrucția lumii ‘așa cum o știam’ (adică în versiunea ei liberală și conservatoare din SUA) care, printre altele, a dus la propagarea multiculturalismului și a luptei împotriva discriminării, și a deligitimat rasa și etnia ca baze ale identității naționale. Nu e deloc întâmplător că în aceeași perioadă a anilor ’90, ai sfârșitului de Război Rece, au apărut și primele discuții articulate despre ‘corectitudinea politică’ (CP de aici încolo), conceptul asupra căruia vreau să reflectez în cele ce urmează. Acum mai bine de trei decenii acest concept era unul exclusiv elitist, discutat doar de un număr foarte redus de intelectuali occidentali ca parte a unor transformări de curriculă în universitățile americane. În schimb, astăzi termenul a ajuns să fie în centrul atenției și a dezbaterilor publice, depășind cu mult cercurile elitiste, în jurul său creându-se numeroase controverse și apărând tot mai des în limbajul uzual. Evident, sensul său a ajuns să fie foarte distorsionat și politizat. Având în vedere că el a apărut cu referire la nevoia de reformă a modului de predare a anumitor subiecte în mediul educațional, și a influențat mai multe generații de studenți, și având în vedere forța lui de a antagoniza societăți diverse în zilele noastre, la nivel global, e nevoie cu siguranță să reflectăm la formele de manifestare și consecințele dezbaterii despre CP ca unul din elementele cheie ce definesc cadrul global actual, și ca parte a paradigmei educaționale corelate cu acesta.

Citește materialul integral pe Romania Literature Now: http://www.romanianliteraturenow.com/uncategorized/ancheta-cui-i-e-frica-de-corectitudinea-politica-o-ancheta-despre-mediul-literar-romanesc-3/

Ce putere, ce vizibilitate poate avea poezia azi? Își poate asuma mize politice un text poetic? Poeta afro-americană Amanda Gorman a devenit recent extrem de cunoscută, și nu doar în America, după ce a participat la ceremonia de învestire în funcția de președinte a lui Joe Biden. De asemnea tînăra poetă a apărut săptămîna trecută pe coperta revistei “TIME“, în cuprinsul căreia o găsim intervievată de fosta Primă Doamnă Michelle Obama. Iar acum cîteva zile a participat la Super Bowl, cel mai urmărit eveniment televizat din SUA, finala ligii campionatului de fotbal american, în pauza căruia are loc un spectacol foarte așteptat.

E prima oară în istoria acestui eveniment sportiv cînd este invitat și un poet să participe la show. Comentăm aceste evenimente, expunerea extraordinară de care a avut parte Amanda Gorman, mizele politice ale poeziei sale și ne întrebăm dacă în Europa, dacă în România ar fi posibil un asemenea parcurs și dacă i s-ar da poeziei atîta vizibilitate. Invitata mea este poeta Miruna Vlada, ea însăși autoarea unor poeme cu mize politice asumate.

Ascultă întregul podcast pe Radio România Cultural: https://www.radioromaniacultural.ro/timpul-prezent-in-literatura-miruna-vlada-poezia-a-oferit-o-voce/